Omul care loveşte omul pe care-l iubeşte se loveşte pe sine însutit. De aceea spun: feriţi-l pe acest om de el!

Imaginaţia capătă specializare prin cunoaştere. Cunoaşterea capătă libertate prin imaginaţie.

Gândurile ne servesc atât timp cât ne aud bunătatea. Apoi, se aliază împotriva noastră.

Bunătatea nu e o slăbiciune, ci o victorie constantă împotriva animalului orgolios, sălbatic din noi fiecare.

Dragostea face din animal un înger, dar şi invers.

Viaţa – o carte începută pe care o scrii cu propria-ţi trecere.

Norocul e al aceluia care nu-l cere pentru sine.

Tu fă-le toate cele ce se cuvin, apoi să ai nădejde. - Dimitrie Țichindeal

Tu fă-le toate cele ce se cuvin, apoi să ai nădejde. - Dimitrie Țichindeal

Nimic nu cere mai multă prudență decât adevărul.

Trei lucruri nu se pot păzi în lume: tovarăşul, nevasta şi sluga.

Gustul este bunul simt al geniului. - François-René de Chateaubriand

Şi ce a mai rămas din strălucirea noastră de atunci? Din destinul nostru intergalactic de stea? O amintire pe bolta unei lumi, iar aici două suflete care se caută etern pentru a se mistui, pentru a arde în neputinţa acestei deşertăciuni, la fel ca ş...

Cât de puţini suntem cei care în viaţa am trăit cu adevărat o mare iubire, cât de puţini ne-am născut astfel aici în această lume şi cât de mulţi îşi trăiesc viaţa morţi de ei înşişi, cu sufletele neumblate de paş...

Şi ne vom trezi într-o lume unde vom fi iar o stea, pe urmă vom arde doar fiindcă va urma să ne stingem iarăşi pentru a ne putea gasi ca două suflete pereche care să viseze la un Paris prin care să se plimbe, să se iubească, să se doreasc&...

Oriunde am fi, oricât de departe unul de altul acest Dumnezeu al iubirii noastre va fi etern cu noi, fiind Parisul viselor noastre, alături de care ne vom plimba împreună pe bulevardele pline de roua sentimentelor noastre prelinsă pe iarba clipelor care se va usca şi ea la rân...

Şi vom fi etern împliniţi şi hrăniţi de Dumnezeul iubirii noastre ştiind că ne mistuim pentru acest Dumnezeu care va rămâne etern peste timpi sau spaţii, peste orice deşertăciune, ştiind că doar El, acest Dumnezeu suntem: Noi! Acesta...

Vom fi uniţi prin sfinţenia iubirii în şi prin Dumnezeul nostru etern. Şi atunci, oricât de mult am realiza deşertăciunea acestei lumi, şi am şti că vom fi mereu acea stea care va arde continuu pentru a apărea ca imagine pe o boltă a unei lumi...

Simt că cu cât te iubesc mai mult pe tine îl iubesc şi pe Dumnezeu în aceeaşi măsură fiindcă încep cu adevărat să-L simt, să-L regăsesc pierdut adânc în sufletul tău, dragostea mea. Abia atunci realizez că Dumnezeu nu se află aco...

Tu eşti catedrala de care am nevoie, iubirea mea, pentru mântuirea propriei mele existenţe. (Sorin Cerin)

Sunt bolnav de iubire, sunt bolnav de clipele Destinului tău ce se află în inima mea care împarte cele două eternităţi ale noastre în timpi şi spaţii ale dorinţelor şi sentimentelor noastre nesfârşite. (Sorin Cerin)

Sunt momente în care simt cum cerul se prăbuşeşte peste Destinul meu, ascuns în buzunarul propriilor mele sentimente pentru a-l feri de oricine ar încerca să-l fure, tocmai pentru a ţi-l putea dărui ţie, iubirea mea cea mare. Dacă s-ar prăbuşi cer...

Priveşte apusul cuvintelor care strigă sau vor să tacă şi ascultă-mi şoaptele necuvintelor mele ce vor să-ţi spună cât de mult te iubesc chiar şi atunci când pe buze e frig şi peste tot e numai durere sau înstrăinare şi asta nu...

De ce suferim din dragoste? Nu ar fi mai bine să uităm de această durere care e una dintre cele mai acute ale acestui cer, peste care se aştern norii cuvintelor câteodată? Sunt momente în care vreau să-ţi scriu dar nu pot, în care vreu sa alerg dar îmi simt cli...

Sunt alături de tine în acest mister care e filozofia iubirii pe care as vrea să o înţeleg privind adânc în ochii tăi şi să aflu dacă iubind vei înţelege mai mult despre tine decât dacă ai fi ceea ce eşti azi ca suflet, un străin, un simpl...

Lumea în sine este trecătoare şi astfel îi înţeleg pe mulţi care încearcă să uite de această lume trecând ca nişte străini prin ea, asemeni nouă care am fi putut trece la fel prin gara iubirii noastre unde ne-am intâlnit accidental. (Sorin Ceri...

Îmi este frig de mine însumi de sentimentele mele atunci când mă gândesc la sensul acestora, la faptul că sunt asemeni unor frunze a căror soartă este inevitabila şi ruginia toamnă, unde ne vom pierde încetul cu încetul de noi înşine pentru a intra în iarna...

Te gândesc şi ştiu că nu ai tolera o iarnă a singurătăţii niciodată, dar mai ştiu că anotimpurile nu pot fi alungate din existenţa noastră efemeră de acum. Cu cât e mai efemeră existenţa, cu atât o dorim mai eternă &#...

Niciun vânt nu umflă pânzele celui care nu are un port de destinaţie.

Asemenea frunzelor este neamul sărmanilor oameni…