Înţeleptul Bion spunea că patima îmbogăţirii este obârşia tuturor viciilor. (Bion)

Omul rămâne înţelept, curajos şi fericit cât timp nu dă peste o femeie frumoasă şi nestatornică. (Somadeva)

Cine priveşte pe femeia altuia ca pe mama sa, averea altuia ca pe un bulgăre de pământ, pe toate fiinţele ca pe sine însuşi: acela este înţelept. (Pancatantra)

Indiferenţa provine din ignoranţă, şi cu cât cineva este mai înţelept, cu atât este determinat de ceea ce este perfect. (W. G. Seibnitz)

Şiretul dispreţuieşte studiile; omul simplu le admiră şi înţeleptul le foloseşte. (Macauly)

A citi mult face pe unii trufaşi şi pedanţi; a vedea multe te face înţelept, înţelegător şi util. (Lichtenberg)

Nu fii subtil, ci înţelept. Cine ştie mai mult decât i se cere, seamănă cu vârful prea ascuţit care se rupe uşor. Adevărurile dovedite sunt mai sigure. Este bine să ai minte, dar nu să fii un palavragiu. (Gracian)

El e începutul, cauza unirii (corpului cu sufletul), dincolo de întreitul timp şi independent de acesta. Pe zeul acesta vrednic de slavă, cu toate înfăţişările, care este originea a tot ce există şi care stă în inimă, îl adoră (înţele...

Înţelept e acela care ştie din experienţa altuia. (Syrus)

Mintea omenească face să fie bine conduse cetăţile şi casele, iar în război are mare putere. Căci un singur gând înţelept biruie multe mâini, pe când prostia bazată pe mulţime este un mare rău. (Euripides)

Adevărata înţelepciune constă în a nu părea înţelept. (Eschil)

E frumos să înveţe lucruri înţelepte şi un bătrân. (Aeschylus)

Vei cunoaşte bătrân fiind, cât este de greu să înveţi la această vârstă, când se cere să fii înţelept. (Aeschylus)

Gândurile înţeleptului sunt totdeauna înaintea acţiunilor sale; dar cel fără minte le pune, de obicei, la coada tuturor întreprinderilor sale. (Oxenstierna)

Cel înţelept mişcă un picior şi stă pe celălalt. Omul să nu-şi părăsească locul său de mai înainte fără a cerceta locul străin. (Hitopadeca)

Caută mai bine să te învingi pe tine decât soarta şi să-ţi schimbi mai degrabă dorinţele decât ordinea lumii. (Descartes)

Ciudată-i firea omenească. Cu cât avem mai puţină înclinaţie spre martiraj, cu atât o solicităm celor din jur. (Boleslav Prus)

Tot ce nu este prin noi, nu va fi pentru noi. (Bălcescu)

Oamenii cumsecade nu pier niciodată dacă au destulă răbdare. (Balzac)

Evenimentele nu sunt niciodată absolute; rezultatele lor depind numai şi numai de indivizi: nenorocirea este o treaptă în sus pentru creştin, o comoară pentru omul dibaci, iar pentru cei slabi o prăpastie. (Balzac)

Să nu ne lăsăm pradă descurajării. Descurajarea este otrava cea mai puternică. Ea ucide pe cel neînţelept, ca un şarpe furios pe un copil fără minte. (Ramayana)

Întristarea distruge mintea; întristarea distruge învăţătura: întristarea distruge rezistenţa: nu există rătăcire la fel ca întristarea! (Ramayana)

Prostul, care plânge pentru lucruri care nu sunt de plâns pe lumea aceasta, adaugă o nouă suferinţă peste suferinţa sa şi îndură două rele. (Pancatantra)

Pe lumea aceasta fericirea nu se dobândeşte uşor, dacă nu se expune corpul la suferinţă. (Pancatantra)

Şi mintea poate fi lovită de destin! (Pancatantra)

Ce povară este prea grea pentru cei în stare s-o ducă? Ce e departe pentru cei energici? Care ţară e străină pentru cei învăţaţi? Cine-i duşmănos faţă de acela care-i vorbeşte cu prietenie? (Pancatantra)

Îndată după o nenorocire, şi o bucurie de tot mică ne apare însemnată. (Kusumadeva)

Când ajunge într-o situaţae grea, omul neînţelept acuză destinul, fără să-şi recunoască păcatul. (Hitopadeca)

Toţi trebuie să se gândească, tocmai atunci când le merge mai bine, cum să suporte răstriştea. Cel care se întoarce dintr-o călătorie să se gândească mereu la primejdii: la pagubă, la vreo greşeală a fiului, la moartea soţiei,...

Remediul nenorocirii este echilibrul sufletesc. (Syrus)