Ei, Bătrâneţe, chiar dacă nu ai aduce nici un neajuns, venirea ta tot reprezintă un necaz destul de mare! (Cecilius)

Ca şi cum cineva ar sta în drum şi ar grăi către o caravană în trecere: “Şi eu am să vă ajung din urmă”; tot astfel este sigur (pentru noi) drumul pe care au mers înaintea noastră părinţii şi strămoşii noştri. Cum...

Ce trebuie făcut mâine, fă azi; şi ceea ce trebuie făcut după-amiază fă-o dimineaţa; căci moartea nu se uită dacă ai terminat treaba sau nu. (Mahabharata)

Înainte de a ne fi pus la cale treburile, ne răpeşte moartea. (Mahabharata)

Asta s-a făcut, asta rămâne de făcut, asta iarăşi s-a făcut pe jumătate: în timp ce omul este preocupat astfel, vine moartea şi îl ia. (Mahabharata)

Încă înainte ca (omul) să-şi fi luat plata pentru cele înfăptuite, în timp ce mai este ocupat cu ceea ce încă nu este făcut şi în timp ce-şi caută de treburi pe câmp, în piaţă sau acasă, vine moartea şi-l ia. (Mahabharata)

Nimeni nu ştie ce i se va întâmpla mâine cutăruia sau cutăruia; de aceea cel cu minte să-şi facă treburile încă azi. (Carngadharapaddati)

Când cineva aude că s-a furat un lucru neînsemnat din casa vecinului, el pune o pază în locuinţa sa proprie; aşa se obişnuieşte. Dar de ce nu se teme lumea de zeul morţii, care zilnic răpeşte oameni când dintr-o casă când din alta? (Cilhana)

Corpul îi este gârbovit, mersul şovăielnic, dinţii au căzut vederea se stinge, surzenia creşte…, ai săi nu (mai) dau atenţie vorbelor sale, soţia nu-l (mai) ascultă: Vai de omul care îmbătrâneşte! Chiar şi fiul său se poartă...

Bătrâneţea stă ameninţătoare ca o tigroaică, bolile se năpustesc asupra corpului ca nişte duşmani, viaţa se scurge ca apa dintr-un ulcior spart; şi totuşi lumea săvârşeşte fapte rele; iată ceva ciudat! (Bhartrhari

Moartea este o cămilă care se culcă pe pragul fiecărei case. (persan)

“Noaptea va trece, se vor ivi zorile frumoase, va răsări soarele şi vor râde lotuşii”. Pe când se gândea astfel o albină într-o floare de lotus, o, ce nenorocire! un elefant călcă pe ea. (Appaya Dikşita)

Moartea este oaspetele fiecăruia. (persan)

Moartea nu are gură să anunţe când vine. (japonez)

Mormântul este disponibil oricând şi se închide pentru totdeauna. (armean)

Înainte de venirea noastră nimic nu-i lipsea lumii; după plecarea noastră nimic nu-i va lipsi. (indian)

Viaţa celui care se teme de moarte este tot un fel de moarte. (armean)

Moartea este mai aproape de noi ca pleoapa de ochi. (arab)

Foarte des se încarcă pe spinarea unei cămile bătrâne pielea uneia tinere. (arab)

A fost semănat cuvântul “Mâine” şi nu a mai răsărit. (arab)

"Omul accepta moartea, dar nu si cursul mortii sale; sa mori oricand, dar numai cand iti e dat sa mori nu." (Emil Cioran)

"Numai in fata mortii pricepe omul pretul vietii si numai primejdia ii oteleste sufletul... " (Liviu Rebreanu)

Nu de moarte mă cutremur, ci de veşnicia ei

Restul e tacere

Mai bine sa mori in picioare, decat sa traiesti in genunchi

Oraşul mare cu mai puţin de un om va rămâne întotdeauna oraşul mare.

Moarte, de ce ţi-e frică nu scapi, de viaţa mea care te urmăreşte pretutindeni

Oriunde încerci să fugi, moartea te aşteaptă deja acolo.

De ce moartea este întotdeauna o femeie?

Moartea n-are flec la tocuri.