Vârsta îţi albeşte părul dar nu-ţi coace şi mintea. (indian)
Ploaia de lacrimi este necesară recoltei cunoştinţelor. (indian)
Nu vârsta ci înţelepciunea te face om întreg. (indian)
Sfatul bun dat unui om fără minte piere precum fumul. (egiptean)
Nu există, într-adevăr, decât o singură fericire pe lumea aceasta: aceea de a aduna cu drag cărţi în timpul zilei şi de a le citi în timpul nopţii. (egiptean)
Omul este trecător şi trupul său în pulbere se schimbă, dar cartea lui îl face nemuritor. (egiptean)
Nu ai niciodată mai multă nevoie de spirit ca atunci când ai de a face cu un prost. (chinez)
De fiecare dată când deschizi o carte înveţi ceva. (chinez)
În spatele unui om priceput se află întotdeauna alt om priceput. (chinez)
Cine nu ştie pe unde a intrat, nu va şti pe unde să iasă. (chinez)
Cine nu se urcă pe munte nu cunoaşte înălţimea cerului. (chinez)
O mie de şcolari – o mie de învăţaţi; o mie de jucători – o mie de săraci. (chinez)
Înţelepciunea este singura monedă care are curs pretutindeni. (chinez)
Ştiinţa pe care n-o completezi în fiecare zi, scade în fiecare zi. (chinez)
Înţeleptul chiar dacă este cu desăvârşire sărac, el îşi poartă comorile în inimă. (chinez)
Înţeleptul care-şi stăpâneşte pasiunile trece printre tigri şi rinoceri; el a învins moartea. (chinez)
Fabricăm lumânări pentru a ne bucura de lumină, învăţăm pentru a obţine lumina adevărului; prima luminează locurile întunecoase ale casei, a doua, inima omului. (chinez)
Nu poţi profita de o carte dacă nu o citeşti aşa cum nu poţi profita de bani dacă îi ţii la altul. (chinez)
Efortul de a gândi seamănă cu săparea unui puţ; acesta dă la început apă tulbure, apoi ea se limpezeşte încetul cu încetul. (chinez)
Nu te depărta de omul înţelept şi nu te apropia de cel prost. (armean)
Mintea de la tinereţe este toiag la bătrâneţe. (armean)
Cine ştie să semene poate semăna şi pe ogor de stâncă. (armean)
Prostia şi îngâmfarea sunt două surori care foarte rar se despart. (arab)
Ţi-a dat viaţă cel care te-a învăţat carte. (arab)
Prostul nu gustă dulceaţa înţelepciunii, după cum cel cu guturai nu simte parfumul florilor. (arab)
Cunoaşterea unei limbi completează omul. (arab)
Ştiinţa are multe neajunsuri: boala ei este uitarea, nefericirea ei e minciuna, irosirea ei e răspândirea printre cei săraci cu duhul, iar cel mai mare cusur al ei e acela că nu este niciodată îndestulătoare. (arab)
Nu sunt pierduţi banii care-ţi îmbogăţesc mintea. (arab)
Ştiinţa este ca jugul la gâtul boului: e făcută pentru a subjuga pasiunile. (arab)
Ai toată viaţa un şcolar pe care niciodată nu trebuie să-l pierzi din ochi: tu însuţi.
Pagina :
«Inainte
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
12 |
13 |
14 |
15 |
16 |
17 |
18 |
19 |
20 |
21 |
22 |
23 |
24 |
25 |
26 |
27 |
28 |
29 |
30 |
31 |
32 |
33 |
34 |
35 |
36 |
37 |
38 |
39 |
Urmatoarea»