un nebun arunca o piatra in balta si zece cuminti n-o pot scoate.
Pe caii cei buni îi mănâncă hamul.
Apa, vântul şi gura lumii nu le poţi opri.
Cu o rândunică nu se face primăvară.
Să nu laşi drumul mare pentru cărare.
Toţi se plâng de bani,
Dar de minte nimeni.
Lupul îşi schimbă părul, dar năravul ba.
Roadele muncii sunt dulci.
A fi domn nu-i lucru mare, a fi om e de mirare.
Vai de cel ce nu ştie nici când să grăiască, nici când să tacă, dar cu mult mai vai de cel ce nu ştie nici ce să grăiască, nici ce să tacă.
Cine ştie carte are patru ochi.
Când de multe te apuci, mai pe toate le încurci.
Meseria-i braţară de aur.
Trebuie să mănânci un car cu sare cu cineva ca să-l poţi cunoaşte.
Prietenul vechi e ca vinul: cu cât e mai vechi, cu atât e mai bun.
Ascunde-ţi ciomagul de câini, că mai rău te muşcă.
Când de multe te apuci, mai pe toate le încurci.
Mai bine să-ţi pară rău că ai tăcut decât că ai zis.
Unde-i inimă, acolo-i şi minte.
Unde e un car cu înţelepciune, acolo sunt două de nebunie.
Vorbele sunt femei, faptele sunt bărbaţi.
Ura, zavistia şi frica nasc vicleşugu.
Vai de moarte fără râs
Şi de nuntă fără plâns!
Tot copacul de la rădăcină se usucă, dar întâi crengile se văd uscate.
Sau taci sau zi ceva mai bun decât tăcerea.
Fericirea trece prin stomac.
Unii vorbesc ce ştiu şi unii ştiu ce vorbesc.
Vai de cel ce pe gaie îndată o iartă, iar pe porumbiţă fără milă o ceartă.
Vântul aţâţă focul şi vorba vrajba.
Sluga vrednică păcat să fie stăpân.
Pagina :
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
Urmatoarea»