Îndoaie-te ca trestia şi vântul nu te va rupe.
Capul plecat, sabia nu-l taie (dar cu umilinta lantul încovoaie).
Bucuria şi scârba sunt două surori care una după alta aleargă.
Când îi vorbi puneţi trei lacăte: la inimă, la gât şi la gură.
Ochii sunt oglinda inimii.
Păcatul vechi aduce ruşine nouă.
Omul când îşi pierde drumul, nu găseşte nici cărarea.
Cine defaimă pe altul înaintea ta, el şi pe tine o să te defaime înaintea altora.
Chipul omului e oglinda sufletului.
Cel ce pierde drumul e bucuros şi de cărare.
Pe toţi să-i asculţi, dar din mintea ta să nu ieşi.
Păcatul intră râzând şi iese plângând.
Corabie daca vezi pe munte de briza a fost adusa.
Cum e fata linistita a izvorului curat, asa-i viata celui care e cu Cerul împacat.
Lacătul nu se pune la uşă pentru hoţi, ci pentru oameni cinstiţi.
Mândria vine înaintea căderii.
cand sunt multi puterea creste
Ca să scapi de fum, de multe ori te arunci în foc
Cu mintea zurlie si cu privirea sasie. (Cineva pe care nu se poate conta)
Când treci prin ţara orbilor închide şi tu un ochi.
Corb la corb nu scoate ochii.
Ajută-te şi cerul te va ajuta.
Drumul drept îţi pare lung.
Până ce rana te ustură, nu poţi uita cuţitul ce te-a rănit.
În vremea necazului se cunosc prietenii.
Pântecele se satură dar ochii niciodată.
Cine se teme de moarte şi-a pierdut viaţa.
Fericit omul care se mulţumeşte cu ceva mai puţin decât are.
Drumul e lung,radacinile sunt amare,dar fructele sunt dulci
Pagina :
«Inainte
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
Urmatoarea»