Capul plecat, sabia nu-l taie (dar cu umilinta lantul încovoaie).
Îndoaie-te ca trestia şi vântul nu te va rupe.
Ochii sunt oglinda inimii.
Bucuria şi scârba sunt două surori care una după alta aleargă.
Păcatul vechi aduce ruşine nouă.
Omul când îşi pierde drumul, nu găseşte nici cărarea.
Cine defaimă pe altul înaintea ta, el şi pe tine o să te defaime înaintea altora.
Chipul omului e oglinda sufletului.
Când îi vorbi puneţi trei lacăte: la inimă, la gât şi la gură.
Corabie daca vezi pe munte de briza a fost adusa.
Cel ce pierde drumul e bucuros şi de cărare.
Cum e fata linistita a izvorului curat, asa-i viata celui care e cu Cerul împacat.
Pe toţi să-i asculţi, dar din mintea ta să nu ieşi.
Lacătul nu se pune la uşă pentru hoţi, ci pentru oameni cinstiţi.
Păcatul intră râzând şi iese plângând.
cand sunt multi puterea creste
Mândria vine înaintea căderii.
Cu mintea zurlie si cu privirea sasie. (Cineva pe care nu se poate conta)
Corb la corb nu scoate ochii.
Ca să scapi de fum, de multe ori te arunci în foc
Drumul drept îţi pare lung.
Ajută-te şi cerul te va ajuta.
Când treci prin ţara orbilor închide şi tu un ochi.
Până ce rana te ustură, nu poţi uita cuţitul ce te-a rănit.
Drumul e lung,radacinile sunt amare,dar fructele sunt dulci
Fericit omul care se mulţumeşte cu ceva mai puţin decât are.
În vremea necazului se cunosc prietenii.
Pântecele se satură dar ochii niciodată.
Copilul cu doua moase ramâne cu buricul netaiat.
Pagina :
«Inainte
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
Urmatoarea»