Capul plecat, sabia nu-l taie (dar cu umilinta lantul încovoaie).
Ochii sunt oglinda inimii.
Îndoaie-te ca trestia şi vântul nu te va rupe.
Bucuria şi scârba sunt două surori care una după alta aleargă.
Păcatul vechi aduce ruşine nouă.
Cine defaimă pe altul înaintea ta, el şi pe tine o să te defaime înaintea altora.
Omul când îşi pierde drumul, nu găseşte nici cărarea.
Chipul omului e oglinda sufletului.
Corabie daca vezi pe munte de briza a fost adusa.
Când îi vorbi puneţi trei lacăte: la inimă, la gât şi la gură.
Cel ce pierde drumul e bucuros şi de cărare.
Cum e fata linistita a izvorului curat, asa-i viata celui care e cu Cerul împacat.
Pe toţi să-i asculţi, dar din mintea ta să nu ieşi.
Lacătul nu se pune la uşă pentru hoţi, ci pentru oameni cinstiţi.
Păcatul intră râzând şi iese plângând.
cand sunt multi puterea creste
Mândria vine înaintea căderii.
Cu mintea zurlie si cu privirea sasie. (Cineva pe care nu se poate conta)
Corb la corb nu scoate ochii.
Ca să scapi de fum, de multe ori te arunci în foc
Drumul drept îţi pare lung.
Când treci prin ţara orbilor închide şi tu un ochi.
Până ce rana te ustură, nu poţi uita cuţitul ce te-a rănit.
Ajută-te şi cerul te va ajuta.
Drumul e lung,radacinile sunt amare,dar fructele sunt dulci
În vremea necazului se cunosc prietenii.
Fericit omul care se mulţumeşte cu ceva mai puţin decât are.
Pântecele se satură dar ochii niciodată.
Cu buzele unse si cu slånina in pod.
Pagina :
«Inainte
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
Urmatoarea»