Capul plecat, sabia nu-l taie (dar cu umilinta lantul încovoaie).
Îndoaie-te ca trestia şi vântul nu te va rupe.
Bucuria şi scârba sunt două surori care una după alta aleargă.
Ochii sunt oglinda inimii.
Păcatul vechi aduce ruşine nouă.
Omul când îşi pierde drumul, nu găseşte nici cărarea.
Când îi vorbi puneţi trei lacăte: la inimă, la gât şi la gură.
Cine defaimă pe altul înaintea ta, el şi pe tine o să te defaime înaintea altora.
Chipul omului e oglinda sufletului.
Cel ce pierde drumul e bucuros şi de cărare.
Corabie daca vezi pe munte de briza a fost adusa.
Pe toţi să-i asculţi, dar din mintea ta să nu ieşi.
Cum e fata linistita a izvorului curat, asa-i viata celui care e cu Cerul împacat.
Păcatul intră râzând şi iese plângând.
Lacătul nu se pune la uşă pentru hoţi, ci pentru oameni cinstiţi.
Mândria vine înaintea căderii.
Ca să scapi de fum, de multe ori te arunci în foc
Cu mintea zurlie si cu privirea sasie. (Cineva pe care nu se poate conta)
cand sunt multi puterea creste
Corb la corb nu scoate ochii.
Drumul drept îţi pare lung.
Ajută-te şi cerul te va ajuta.
Până ce rana te ustură, nu poţi uita cuţitul ce te-a rănit.
Când treci prin ţara orbilor închide şi tu un ochi.
În vremea necazului se cunosc prietenii.
Pântecele se satură dar ochii niciodată.
Fericit omul care se mulţumeşte cu ceva mai puţin decât are.
Drumul e lung,radacinile sunt amare,dar fructele sunt dulci
Cine se teme de moarte şi-a pierdut viaţa.
Pagina :
«Inainte
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
Urmatoarea»