Au să zică pântecele că a înnebunit gura.
Capul plecat, sabia nu-l taie (dar cu umilinta lantul încovoaie).
Păcatul vechi aduce ruşine nouă.
Bucuria şi scârba sunt două surori care una după alta aleargă.
Cine defaimă pe altul înaintea ta, el şi pe tine o să te defaime înaintea altora.
Chipul omului e oglinda sufletului.
Îndoaie-te ca trestia şi vântul nu te va rupe.
Cel ce pierde drumul e bucuros şi de cărare.
Omul când îşi pierde drumul, nu găseşte nici cărarea.
Când îi vorbi puneţi trei lacăte: la inimă, la gât şi la gură.
Corabie daca vezi pe munte de briza a fost adusa.
Cum e fata linistita a izvorului curat, asa-i viata celui care e cu Cerul împacat.
Lacătul nu se pune la uşă pentru hoţi, ci pentru oameni cinstiţi.
Pe toţi să-i asculţi, dar din mintea ta să nu ieşi.
Păcatul intră râzând şi iese plângând.
cand sunt multi puterea creste
Ca să scapi de fum, de multe ori te arunci în foc
Mândria vine înaintea căderii.
Cu mintea zurlie si cu privirea sasie. (Cineva pe care nu se poate conta)
Drumul drept îţi pare lung.
Corb la corb nu scoate ochii.
Până ce rana te ustură, nu poţi uita cuţitul ce te-a rănit.
Când treci prin ţara orbilor închide şi tu un ochi.
Fericit omul care se mulţumeşte cu ceva mai puţin decât are.
Drumul e lung,radacinile sunt amare,dar fructele sunt dulci
Ajută-te şi cerul te va ajuta.
În vremea necazului se cunosc prietenii.
Dracul toate ar vrea să fie, numai ucenic nu.
Copilul cu doua moase ramâne cu buricul netaiat.
Pagina :
«Inainte
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
Urmatoarea»