Dacă prietenul tău este miere, tu nu umbla să-l mânânci tot.
Dacă pădurea n-a da coadă securei, pădurea n-ar putea fi tăiată.
Cu sila poţi să iei, dar nu poţi să dai.
Când treci prin ţara orbilor închide şi tu un ochi.
Când te-a înşelat cineva odată, e de vină el; când te-a înşelat a doua oară, eşti de vină tu.
Când îi vorbi puneţi trei lacăte: la inimă, la gât şi la gură.
Cine ştie carte are patru ochi.
Cine se teme de moarte şi-a pierdut viaţa.
Cine se porneşte cu graba
Se întâlneşte cu zăbava.
Cine se ia după muscă ajunge la bălegar.
Cine de oameni nu se ruşinează, nici de Dumnezeu nu se înfricoşează.
Cine defaimă pe altul înaintea ta, el şi pe tine o să te defaime înaintea altora.
Cine dă săracilor împrumută pe Dumnezeu.
Cine caută vreme pierde vremea.
Chipul omului e oglinda sufletului.
Cel târziu la mânie e mai mare decât un viteaz.
Cel ce pierde drumul e bucuros şi de cărare.
Ca să scapi de fum, de multe ori te arunci în foc
Bucuria şi scârba sunt două surori care una după alta aleargă.
A umblat după răgaz
Şi a dat peste necaz.
Ascunde-ţi ciomagul de câini, că mai rău te muşcă.
Au să zică pântecele că a înnebunit gura.
Apa, vântul şi gura lumii nu o poţi opri.
Apa, cât de tulbure, tot stinge focul.
Amânarea e hoţul timpului.
Albina te duce la miere şi musca la scârnă.
Ajută-te şi cerul te va ajuta.
A ierta e uşor, a uita e greu.
Pagina :
«Inainte
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
Urmatoarea»