Omul dacă raţionează în calitate de creştin şi vrea să se poarte conform cu doctrina creştină, poate – şi trebuie – să nu ţină seama de nedreptăţile săvârşite împotrivă-i, de insultele ce i se aduc lui, ca in...

Creştinul este cel ce nu trăieşte nici în trecut, nici în viitor, ci numai în prezent. Trecutul nu-l apasă, viitorul nu-l îngrijorează

Vii sunt numai cei care-şi prefac ideile în fapte, dau realitate cuvintelor rostite, trec pe plan existenţial conceptele şi visările planului ideativ.

Pe Cruce, s-au unit Dumnezeirea cu omenirea.

Mai ameţitoare vorbe nu s-au rostit niciodată, afară de: Cred, Doamne, ajută necredinţei mele. Despre care îmi spun că dacă din toată Biblia n-ar rămâne decât ele, ar fi de ajuns pentru a dovedi esenţa divină a creştinismului.

Dumnezeu iubeşte nevinovăţia, nu imbecilitatea.

Să nu judecăm pe alţii, dar, când arde casa vecinului, nu stau să mă rog şi să mă îmbunătăţesc, ci chem pompierii, alerg la cişmea. Altfel, se cheamă că sunt fudul şi nu-mi iubesc aproapele.

Dumnezeu nu e numai bun, drept, atotputernic etc. E şi foarte deştept.

Drepturi fără datorii, e ca şi cum ai vrea lumină fără întuneric şi mămăligă fără mestecău. Dreptul şi datoria, iată cel mai bun exemplu de cuplu invariabil.

Nicăieri şi niciodată, Hristos nu ne-a cerut să fim proşti.

Daca Dumnezeu ar fi vrut ca noi sa zburam, ne-ar fi dat bilete.

Traieste ca si cum ai muri maine. Invata ca si cum ai trai vesnic.

"Cand am incetat de a mai fi copii, am si murit."

Iubirea ti se da pentru ceea ce esti, ea se mentine numai prin ceea ce necontenit intrece ce ai fost."

Dăruind lumina pe care nu o ai, o vei dobândi şi tu.

Asupra apropierii de Hristos, proba care nu înşeală, criteriul definitiv este buna dispoziţie. Numai starea de fericire dovedeşte că eşti al Domnului.

Situaţia creştinului e la fel de paradoxală ca a lui Don Quijote. E om şi i se cere să fie Dumnezeu. A fost creat curat şi e murdar, şi trebuie să se întoarcă la ceea ce a fost menit a fi. Altfel spus, el trebuie să lupte pentru a deveni ceea ce est...

Singura şansă a creştinismului răsăritean este aceea a unui război întru cuvânt.

Cred, Doamne, ajută necredinţei mele, îmi pare a fi, cum să spun? Taina cea mai de taină a învăţăturii creştine, noua învăţătură, şi într-un anume fel pecetea darului Duhului sfânt.

Noi vorbim de blândeţea lui Iisus - arătând că a mers la moarte ca mielul la junghiere, că a tăcut ca oaia când e tunsă – şi enumerăm smerenia, bunătatea, ascultarea. Dar de o însuşire a sa – pe care trebuie să fi avut-o de vreme ce a pr...

Curajul e taina finală; învinge acela care este dispus să moară.

Poate că definiţia eroismului şi a sfinţeniei nu este decât aceasta: să faci imposibilul posibil.

Bun este Domnul, gustaţi şi vedeţi.

Creştinismul nu ne oferă un mijloc miraculos de a scăpa de suferinţă, ci ne pune la îndemână miraculosul mijloc de a o îndura.

Prieten se numeşte omul care te ajută fără ca verbul să fie urmat de un complement circumstanţial de timp sau de loc sau de mod.

Numai când facem binele dobândim ceva ce răii nu pot avea: liniştea şi pacea – bunurile supreme.

Nu sistemul politic sau economic este determinant, ci tonul relaţiilor dintre oameni; dacă există bunăvoinţă ori ameninţare, restul nu contează

Ce înseamnă credinţa? Încrederea în Domnul deşi lumea e rea, în ciuda nedreptăţii, în pofida josniciei, cu toate că de pretutindeni nu vin decât semnale negative.

Un singur lucru nu poate Dumnezeu: să ne mântuiască fără consimţământul nostru

Daniel Iancu - Autobiografică în-cântare
dedicaţie
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Augusta Hedlinger [FlorPloiesteanu ]
Sunt Daniel Iancu şi sunt licenţiat
În utilaje de forat, şi speţializat
Pe-orizontală, la forat.
În timpu’ ce-l am l...