Omul înţelept nu pune la încercare nici femeia, nici paharul. (persan)
Nu lăsa cârma din mână în timpul furtunii căci se va scufunda corabia. (indian)
Când n-au încotro şi tigrii mănâncă iarbă. (indian)
A-l cunoaşte pe altul nu este decât ştiinţă, a te cunoaşte pe tine înseamnă înţelepciune. (chinez)
Pe aceia care nu sunt virtuoşi îi tratez ca pe oamenii cu virtuţi şi vor deveni şi ei virtuoşi. (chinez)
Nu tot ce este alb e grăsime, şi nu tot ce este cafeniu e curmală. (arab)
A fost întrebat lupul: “Pentru ce urmăreşti această turmă de oi?” iar el a răspuns: “Praful pe care acestea-l ridică face bine sărmanilor mei ochi!” (arab)
Se poate păzi o cireadă de bivoli, dar nu se poate stăpâni un singur om. (japonez)
O scânteie nu e foc; un singur om nu e om.
Memoria este de folos mincinosului!
Călătorul doarme cinci ore, învăţătorul şapte, negustorul opt şi unsprezece orice ticălos.
Acela ale carui zile vin si se duc lipsite de fapte bune, nu traieste, precum foalele unui fierar, de¬i sufla.
Ca graul se coace omul, ca graul se naste din om.
Cel care cauta sa-si faca o indeletnicire cu treburi care nu-l privesc, acela merge spre pierzare.
Înţeleptul nu spune ce ştie; prostul nu ştie ce spune. (turc)
Femeile sunt mreje aruncate de diavol. (arab)
Vrei să te cunoşti pe tine însuţi? Întreabă oamenii. (turc)
Nu dispreţui un lucru mic ca să nu suferi din pricina lui. (egiptean)
Moartea nu are gură să anunţe când vine.
Unii mor mai mult de frică decât de boală.
Ceea ce nu-i sortit sa ne ramana va dispare chiar si din palma.
Hoţul din casă e greu de descoperit. (turc)
Norocul ne aduce o masă îmbelşugată, sobrietatea - una suficientă. (turc)
Stomacul e cel care leagă mâinile şi înlănţuie picioarele. (arab)
Străinul va fi umilit oriunde s-ar duce. (arab)
Sfatul bun dat unui om fără minte piere precum fumul. (egiptean)
După părerea tăbăcarului pe lume nu există miros urât. (turc)
Mădularele celui care păstrează măsura în felul lui de viaţă nu tremură la bătrâneţe. (egiptean)
Bea, dar nu te îmbăta. Discută, dar nu te certa.
Să nu înghiţi fără să mesteci; să nu scoţi o vorbă fără să gândeşti. (indochina)
Pagina :
«Inainte
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
12 |
13 |
14 |
15 |
16 |
17 |
18 |
19 |
20 |
21 |
22 |
23 |
24 |
25 |
26 |
27 |
28 |
29 |
30 |
31 |
32 |
33 |
34 |
35 |
36 |
37 |
38 |
39 |
Urmatoarea»